Studiu: Europa iese din recesiune. România va avea o creștere economică de 2,5% în 2015, bazată pe exporturi

Așteptările consumatorilor privind starea economiei și veniturile au crescut în aproape toate țările din Uniunea Europeană, ambele fiind mai ridicate la sfârșitul lui 2013 decât în anul precedent, arată un studiu GfK.

Comisia Europeană (CE) preconizează o creștere economică pentru statele Uniunii Europene de 1,4 procente în 2014 și de 1,9 procente în 2015. Pentru 2013 prognoza este cea a unei creșteri economice zero per ansamblul statelor UE

În ceea ce privește România, studiul menționează că FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creștere cuprinsă între 2,5 procente (2015) și 3,5 procente (2018), susținută în special de exporturi. În plus, CE anticipează „o redresare semnificativă atât în ceea ce privește consumul privat, cât și cheltuielile guvernamentale”.

Țările baltice, respectiv Estonia, Letonia și Lituania, anticipează rate de creștere cuprinse între 3 procente și 4 procente. Experții din Bruxelles preconizează că anul acesta performanțele economice ale țărilor UE aflate în centrul crizei, cum ar fi Grecia, Italia, Portugalia și Spania, vor înregistra doar ușoare îmbunătățiri. Ciprul și Slovenia vor trebui chiar să aștepte încă un an pentru ca economiile lor să înregistreze din nou rate de creștere.

Deși consolidarea bugetelor și reformele structurale au pus bazele redresării, rata șomajului nu va scădea imediat.

„Este adevărat că valoarea producției și a comenzilor preluate a crescut pentru a patra oară consecutiv în octombrie, însă rata de redresare continuă să fie foarte lentă. Ratele slabe de creștere a producției și comenzilor preluate sunt prea mici pentru a determina societățile comerciale să angajeze personal suplimentar”, se arată în studiu GfK. CE nu anticipează o scădere accentuată a șomajului nici în Europa, și nici în zona euro. Rata șomajului în cele 18 țări din zona euro va continua probabil să rămână la fel de ridicată în 2014 ca și în anul anterior, situându-se la 12,2 procente. Comisia Europeană anticipează o ușoară scădere, respectiv 11,8 procente, pentru 2015.

Așteptările privind veniturile au înregistrat o tendință pozitivă. „Valoarea medie pentru decembrie 2012 era de -51 puncte. În martie și iunie 2013, valoarea se ridicase la -42,6 puncte, și respectiv -40 puncte. Acest indicator a înregistrat de asemenea o creștere considerabilă, de 23 puncte, în septembrie 2013, când valoarea medie se situa la -17 puncte. În decembrie 2013, valoarea crescuse din nou ușor, ajungând la -12 puncte”, mai arată studiul GfK.

Evoluția dorinței de cumpărare nu a fost la fel de semnificativă, însă, pe de altă parte, nici valorile medii ale acesteia nu au fost la fel de scăzute. La nivel de Europa, indicatorul se situa la -33 puncte în decembrie 2012, respectiv la -28,3 puncte în martie 2013. În iunie indicatorul se schimbase prea puțin (-28 puncte), însă, în trimestrul trei, acesta înregistra o îmbunătățire notabilă, de 14 puncte, ajungând la -14 puncte. Indicatorul se îmbunătățise și mai mult în decembrie, înregistrând la finele anului o valoare de -10 puncte.

România: exporturile puternice stau la baza creșterii

În ce privește România, studiul, care a urmărit evoluția din ultimul trimestru din 2013, arată că „economia este din nou în creștere în România”. „Cu toate că în 2012 PIB a crescut cu numai 0,7 față de anul precedent, creșterea a fost de 1,8 procente în prima jumătate a lui 2013, fiind și mai ridicată în al treilea trimestru, respectiv de 4,1 procente. Pentru 2013 în ansamblu, se preconizează o creștere de peste două procente, tendința fiind ascendentă”, relevă analiza citată.

FMI anticipează, pentru anii care urmează, o creștere cuprinsă între 2,5 procente (2015) și 3,5 procente (2018). Previziunea are la bază în primul rând cererea ridicată pentru produse românești pe piața externă. În perioada ianuarie – septembrie 2013, exporturile au crescut cu aproape 9 procente comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Analiza arată că industria auto este căutată în special în afara granițelor României. Creșterea de 0,3 procente înregistrată în consumul privat a fost slabă comparativ cu anul precedent. Însă, în previziunea sa de toamnă privind anul în curs și anul care urmează, CE anticipează o redresare semnificativă atât în ceea ce privește consumul privat, cât și cheltuielile guvernamentale.

Studiul GfK a fost efectuat în 14 țări europene.